Conexiunea axei intestin-creier ajută la explicarea unor expresii comune, cum ar fi „fluturi în stomac”, un sentiment care se întâmplă atunci când suntem anxioși și se datorează faptului că sistemul gastrointestinal reacționează la emoții. Tristețea, nervozitatea, satisfacția – toate aceste stări au efecte asupra intestinului.
Pe de altă parte, problemele gastrointestinale agravează stresul și anxietatea. Experții au descoperit că sistemul nervos al intestinului nostru comunică cu creierul. Un intestin cu probleme trimite semnale către creier care pot declanșa probleme de dispoziție, iar un creier cu probleme trimite semnale către intestin care poate provoca iritații intestinale.
Cu alte cuvinte, nu există cale de întoarcere: dacă vrei să faci față stresului, trebuie să ai grijă de sănătatea intestinală și invers.
Sistemul nervos intestinal: cum așa?
Da, intestinul are și sistem nervos. Este o parte mai puțin cunoscută a corpului uman și se numește sistem nervos enteric. Deoarece are același tip de neuroni și neurotransmițători ca cei din creier, intestinul mai este numit „al doilea creier”. Axa intestin-creier comunică prin sistemul nervos, dar și prin hormoni și sistemul imunitar. Această comunicare între cele două „creiere” joacă un rol cheie în anumite boli și în sănătate în general.
„Aceste noi descoperiri pot explica de ce un procent peste medie de oameni cu sindrom de colon iritabil și probleme funcționale ale intestinului dezvoltă depresie și anxietate”, spune Jay Pasricha, director al Centrului de Neurogastroenterologie al echipei americane de cercetare Johns Hopkins (site Johns Hopkins Medicine).
Medicii care se concentrează pe boli neurologice precum Alzheimer, depresie și anxietate încep acum să privească intestinul cu alți ochi, la fel ca specialiștii care analizează ulcerele și constipația ce au început să aibă motive să se concentreze asupra unor aspecte ale funcției creierului.
„Cele două creiere ale noastre comunică între ele, astfel că există terapii care îl ajută pe unul și pot să îi aducă și celuilalt beneficii”, spune cercetătorul Jay Pasricha.
Cercetătorii sunt deschiși pentru a descoperi mai multe despre axa intestin-creier.
Îngrijirea axei intestin-creier prin microbiotă
Semnele din sistemul digestiv pot afecta metabolismul și astfel influențează riscul de apariție al unor boli precum diabetul de tip 2. Toate acestea se datorează acestei legături incredibile dintre intestin și creier, o comunicare care se realizează între cele două „creiere” prin semnale nervoase, hormoni și microbiotă.
Microbiota este ansamblul de microbi, bacterii, ciuperci și viruși care sunt prezenți în corpul nostru. Există trilioane de microbi, bacterii, ciuperci și viruși, iar majoritatea sunt localizați în intestin. O microbiotă intestinală sănătoasă reprezintă jumătate din „lupta” pentru a te simți bine.
Nu trebuie să uităm faptul că 70% din sistemul imunitar se află în intestin. Bacteriile din intestinul nostru au astfel de funcții importante. Pe lângă protecție, ele contribuie la o bună digestie și la un mediu intestinal favorabil producției de bacterii intestinale „prietenoase”. Organismul are probiotice naturale care împiedică reproducerea bacteriilor rele și întăresc sistemul imunitar.
Probioticele – cum ajută ele intestinul și sănătatea?
Cu toate că organismul are propriile sale probiotice, acestea nu luptă întotdeauna contra problemelor cu care ne confruntăm. În viața de zi cu zi, bacteriile intestinale „prietenoase” sunt atacate în mai multe moduri:
- Antibioticele omoară bacteriile rele, dar ucid și bacterii bune;
- Îmbătrânirea, dieta săracă în nutrienți, stresul, toxinele și aditivii chimici distrug, de asemenea, flora intestinală.
Când există un dezechilibru în flora intestinală, apar boli și o tulburare a axei intestin-creier. De aceea probioticele sunt utile și recomandate.
Dar iaurturile nu sunt suficiente?
Iaurturile ajută și ele, la fel ca și chefirul, într-o dietă diversificată și sănătoasă, cu un conținut redus de zahăr. Este important să se mențină o floră intestinală sănătoasă. Iaurturile oferă în esență două tipuri de bacterii – Streptococcus thermophilus și Lactobacillus bulgaricus. Se dovedește că aceste două tipuri de bacterii sunt uneori distruse de acidul din stomac și ajung să nu aibă niciun efect.
Toate acestea pot duce la o perturbare a axei intestin-creier, care poate duce în cele din urmă la probleme de sănătate.
Atunci care este alternativa?
Răspunsul a venit de la cercetătorii de la Wakunaga, compania care produce suplimentele probiotice Kyo-Dophilus. Aceștia au dezvoltat formule care reușesc să supraviețuiască condițiilor acide ale stomacului și să ajungă în tractul intestinal.
Probioticele din suplimentele Kyo-Dophilus includ tulpinile de bacterii benefice care se regăsesc și în organism: Lactobacillus gasseri, Bifidobacterium bifidum și Bifidobacterium longum. Această combinație este stabilă și unică, cu bacterii vii care sunt adaptate să prospere în intestin. Potrivit cercetărilor (International Journal of Medical Science), probioticele din tulpinile de bacterii benefice care se regăsesc în organism sunt superioare probioticelor din alte surse.
Cum să vă alegeți probioticul?
Cu ajutorul unui medic, în primul rând. Fiecărui obiectiv de sănătate îi corespunde un anumit tip de probiotice. Tulpinile de lactobacillus, de exemplu, sunt adesea utile pentru creșterea imunității și combaterea alergiilor. Tulpinile de bifidobacterii, pe de altă parte, sunt asociate cu sănătatea digestivă și cu reducerea simptomelor gastrointestinale.
Toate acestea vor avea ca rezultat o îmbunătățire a stării de bine generale și în special a axei intestin-creier.
Aveți grijă de axa intestin-creier cu Kyo-Dophilus Probiotics
Știați că fiecare capsulă de Kyo-Dophilus® conține 1,5 miliarde de celule vii și 3 tulpini esențiale (L.gasseri, B.bifidum, B.longum)? Probioticele sunt importante pentru sănătatea dumneavoastră și pentru bunăstarea axei intestin-creier. Deci, alege-l pe cel mai bun.
Optați pentru probiotice care oferă siguranță și eficacitate. Verificați întotdeauna compoziția și nu uitați să cereți sfatul medicului.
