Există diete care sunt mai bune decât altele? Sursa din care alegi să te informezi trebuie să fie bună. În acest articol vei regăsi elementele esențiale ale principalelor diete. Care este cel mai bun ingredient? Echilibrul.
1. Dieta vegetariană
Este o dietă care include doar alimente pe bază de plante. Este ideală pentru cei care devin vegetarieni pentru a proteja mediul sau din motive de sănătate. Producția de carne este responsabilă pentru emisia de gaze foarte poluante în mediu, pe lângă faptul că implică utilizarea antibioticelor la animale. O dietă vegetariană poate fi astfel o alternativă sănătoasă.
Studiile au confirmat că poate reduce riscul de boli cronice. Atunci când este bine planificată este echilibrată din punct de vedere nutrițional. Sursele bune de proteine nu lipsesc din aceste alimente: nucile, fasolea sunt exemple excelente!
Alternativele vegetariene bogate în calciu sunt: migdale, broccoli și legume cu frunze verzi. Spanacul și lintea au un conținut bogat de fier!
Știai că există studii care demonstrează că vegetarienii suferă de mai puține probleme cardiace (cum ar fi un atac de cord)?
Diferite tipuri de diete vegetariene
Am abordat deja acest subiect într-un alt articol, dar îți vom prezenta diferitele tipuri de diete vegetariene:
- Vegetarian total: Dietă fără carne, pasăre, pește sau orice produse derivate de la animale, inclusiv ouă și produse lactate.
- Ovo-lacto-vegetarieni: nu mănâncă carne, pasăre sau pește, dar mănâncă ouă și produse lactate.
- Lacto-vegetarieni: Dieta fără carne, pasăre, pește sau ouă, dar cu produse lactate.
- Ovo-vegetarieni: nu mănâncă carne, pasăre, pește sau lactate, dar consumă ouă.
- Semi-vegetarieni: Evită carnea, dar mănâncă pește sau carne de pasăre.
2. Dieta Keto sau Ketogenică
Principiul acestei diete este foarte clar: a face corpul să folosească un alt tip de „combustibil”. Corpul folosește adesea zahărul care provine din carbohidrați și pe care îl transformă în energie pentru sarcinile de zi cu zi.
Dieta Keto prezintă o alternativă: în loc să ardă zahărul (glucoza), propune să ardă grăsimile, corpii cetonici. Sunt molecule de energie și constituie un tip de „combustibil” pe care ficatul îl produce din grăsimea stocată. Această înlocuire poate produce unele modificări în organism:
- Accelerează metabolismul
- Reduce senzația de foame
Este o dietă populară printre regimurile de slăbire, dar potrivit experților prezintă câteva riscuri:
- Fiind o dietă foarte bogată în grăsimi (o masă Keto este reprezentată 60% de grăsimi; aproximativ 30% de proteine și 10% de carbohidrați), va forța ficatul să metabolizeze mult mai multe grăsimi ceea ce poate agrava potențialele probleme hepatice existente.
- Produce schimbări de dispoziție și confuzie mentală: creierul are nevoie de carbohidrați.
Mulți oameni consideră că un alt dezavantaj este că această dietă are ca rezultat pierderea în greutate, dar doar temporar
3. Dieta paleolitică
Este așa-numita dietă a omului cavernelor și foarte apetisantă pentru iubitorii de carne. Susținătorii acestei diete explică faptul că din moment ce genele și anatomia corpului uman s-au schimbat puțin de la epoca Paleolitică, acesta ar trebui să mențină aceeași dietă pentru a-și păstra sănătatea, cu alte cuvinte, concentrarea pe carne (vânat), pește (pescuit) și semințe/plante. A apărut ca o alternativă la dietele occidentale (bogate în alimente procesate) asociate cu boli cronice.
Dieta Paleolitică a fost prezentată ca o dietă benefică pentru persoanele cu diabet, boli cardiovasculare și care își doresc să slăbească. Unele studii sugerează aceste beneficii, dar rămân câteva întrebări:
- Faptul că dieta Paleo nu include alimente precum cerealele poate implica o anumită deficiență de nutrienți.
- Este o dietă recomandată tuturor persoanelor?
- Carnea și peștele sunt relativ scumpe de inclus în aproape fiecare masă.
Dieta Paleo se concentrează pe alimente precum carnea, ouăle, fructele, legumele, nucile și semințele.
4. Postul intermitent
Spre deosebire de marea majoritate a dietelor, aceasta nu se concentrează în primul rând pe alimente, dar pe timp. Postul intermitent alternează perioadele de alimentație (sănătoasă) cu cicluri de post.
Un tip mai popular de post intermitent este metoda 16/8. Profitând de orele de somn, este doar o chestiune de a prelungi și a sări peste micul dejun și uneori chiar și prânzul. Restul de opt ore fac parte din „fereastra” în care poți mânca.
Experții susțin că acest regim este mai sănătos deoarece oamenii tind să aleagă alimente mai calorice noaptea.
Postul intermitent bine planificat poate ajuta la scăderea tensiunii arteriale, la accelerarea metabolismului și la facilitarea pierderii în greutate. Când este gândit greșit și nu este urmărit poate fi periculos deoarece poate provoca efecte adverse precum anemie, constipație sau scăderea imunității.
Atenție: Această dietă nu este recomandată femeilor însărcinate, persoanelor cu hipoglicemie sau persoanelor cu anumite boli cronice.
5. Dieta mediteraneană: dieta de renume mondial
Este acea dietă care nu se demodează niciodată. Rămâne în top, considerată printre cele mai bune diete pentru 2023, potrivit unui panel internațional de experți.
De ce? Pentru că s-a demonstrat că reduce riscul de boli de inimă, sindrom metabolic, diabet, anumite tipuri de cancer sau depresie și că aduce beneficii sănătății generale. Dieta mediteraneană se bazează pe:
- Alimente procesate minim (legume, fructe)
- Uleiul de măsline ca sursă principală de grăsime
- Pește bogat în acizi grași Omega 3
- Carnea roșie de evitat sau în cantități mici
- Consum moderat de vin
- Alimente cu fibre și antioxidanți (combat inflamația)
- Consum limitat de carbohidrați rafinați (zahăr)
Sfat: Un studiu efectuat pe peste 25.000 de femei a concluzionat că grupul care a urmat dieta mediteraneană a avut un risc cu 25% mai mic de a dezvolta boli cardiovasculare pe parcursul a 12 ani.
Riscuri? Experții consideră că din cauză că în dieta mediteraneană nu se specifică cantități/porții de alimente, aceasta poate duce la creșterea în greutate.
Iată cel mai bun ingredient din toate dietele: echilibrul!